doar ducere

iarasi e moarte... e des moarte anul asta, asa-mi pare...
si celebritati, si oameni simpli... si de toate varstele
sau poate doar perceptia mea constientizeaza mai acut... oare?!
nimeni nu moare... e doar ducere... se duce dintre noi, si noi nu stim unde
nu se sfarseste... doar se schimba
poate ca cei mai multi pleaca atunci cand au invatat marile taine ale vietii... se duc sa le traiasca altundeva, unde le pot aplica rostul
poate aici e doar un fel de anticamera a vietii: vii sa cercetezi, sa descoperi, sa aflii... apoi te duci, si continui...
[altfel... cum iti explici ca abia in fata posibilitatii mortii simti cum ai vrea sa traiesti? ca numai stiind exact cat timp (nu) mai ai la dispozitie, ai purcede sa-ti realizezi vise?... restul... il irosesti, sau ce?]
si fiecare isi are ritmul lui: unii se dumiresc mai domol, altii mai vajnic...
poate doar de asta geniile nu rezista mult aici: ei banuiesc fulgerator sensurile si... ce sa mai zaboveasca in van pe aici? ramanem noi, cei care inca nu intelegem... ramanem sa mai scormonim o ora, doua prin viata... sa ne mai zbuciumam, sa ne mai temem... de toate, si de ducere
cand, oare, e "normala" moartea?