ce mai faci?

ce faci:

cand fara sa fi muscat prea adanc din ea, tu deja te-ai si saturat de tot ce gasesti prin viata si nu reusesti sa-i intrezaresti nici un rost?
cand stii ca tot ce da un sens altora pentru tine n-are nici o valoare si tu nu te regasesti pe tine in nimic? si de unde te mai inspiri atunci cand chiar din tine insuti singurul gand accesibil e acela al zadarniciei si al inutilitatii?
cand ai obosit de competitia traiului?
cand intelegi ca nu esti decat o insiruire de incercari intru realizarea proiectiilor si dorintelor altora si ca pe nimeni nu intereseaza cine-ai vrea sa fii tu?
cand singurul lucru care sa te merite e absolut nimic-ul?
cand curiozitatea pentru ce-ar mai putea sosi, amortita de mult, deja si-a dat si ultima suflare?
cand incepi sa simti pe piele atingerea de gheata a zabrelelor si sa te sufoci sub apasarea lor?
cand intrevezi ca nu poti invata resemnarea?
cand vocea intuitiei tale, pe care ai tot incercat s-o subminezi, in van, iti urla indubitabil ca drumul tau nu poate fi in viata?
cand toate minciunile pe care ti le-ai spus singur incep sa se sparga ca niste baloane de sapun? si cand a o lua de la capat tot cu ele iti pare ridicol, iar pentru a inventa altele, noi, iti lipsesc puterile... si oricum, stii bine ca n-ar fi si ele decat tot amagiri

ce mai faci?



semnat:
ma'-mare